1395 replies to this topic

[alexx_elf]

Lemurianul de rand va fi mai impresionat sa vada la televizor 10 inaugurari de cate 1-2km, decat un singur tronson FUNCTIONAL, dar de 100 de km. Pacat

[adrian_r5]

Autostrăzile care ne vor scoate în lume. Le vom vedea vreodată ?

[rares_dan]

Via Carpatia este un vis pentru cel putin urmatorii 15 ani. Merg cel putin 1 data pe luna pe traseul respectiv si de la Presov(SK) nu e nici un iz de autostrada nicaieri, nici macar de drum expres. Polonezii nu pun nici un accent pe aceasta ruta, de la S la N singurul drum luat in considerare fiind in centru unde si exista un drum expres de la Katowice la Lodz si mai in sus la Gdansk/Gdynia si mai lucreaza la drumul 7 de la Varsovia la Cracovia unde deja sunt in exploatare sectoare de drum expres. In Lituania exista autostrada de la Klaipeda la Kaunas(merge pana la Vilnius) insa nici astia nu fac nimic de la Kaunas la Budzisko(intrarea in PL) pentru ca la ce trafic e acolo nationalul existent care, apropo, nu trece prin nici un oras preia cu brio tot traficul. De fapt traficul pe aceasta axa S-N este foarte light si in PL. Slovacii sunt si ei kko si nu prea mai fac nimic. Multe proiecte sunt stopate si la ei. Ungurii lucreaza in partea asta doar la prelungirea lui M3 spre Ucraina. O sa fie bine si pentru noi astia din nord pentru ca de la Vama Petea(Satu Mare) sau Vama Urziceni(Carei) o sa fim in max 25 de minute pe autostrada.

[oaspetele]

Inca nimic despre autostrada Bistrita - Cluj, sau macar Bistrita - Tg Mures, kakanarii !!

Serios acuma, ce n-am vazut inca e Brasov-Ploiesti, poate cea mai incarcata ruta.

[rezare]

E adevarat, dar e si cea mai scumpa, si cum nema bani... Pitesti-Sibiu si Ploiesti-Brasov vor dura mult pana sa se apuce de ele.

[oaspetele]

Cum nema bani ? Da de restu cum au ?

[pejte]

Da de restu cum au ?

Schimba niste euro

[rezare]

Restul sunt incepute de nu stiu cand, plus ca probabil toate adunate la un loc nu fac cat un pitesti-sibiu sau un ploiesti-brasov. Nu mai stiu exact scorurile vehiculate cand voia Vinci sa se apuce de ele, dar te durea putin capul. Avea nu stiu cate viaducte/tunele/etc. Daca noi la campie dam nu stiu cat pe un kilometru, la munte rupem bugetul in doua

Mai e si problema ca voiau PPP pe astea si nu prea se baga nimeni la asa ceva.

[oaspetele]

http://ziuadevest.ro...rtul-arad-.html

Mișcarea Arădeană îi acuză pe primarul Aradului, Gheorghe Falcă, și pe președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, că prin stabilirea traseului centurii Aradului în regim de autostradă, practic, vor lăsa fără autorizație de funcționare Aeroportul din Arad, ceea ce va duce la falimentarea acestuia. „Lipsa de responsabilitate a administratorilor politici ai Aradului a oprit dezvoltarea orașului și a transformat aeroportul într-un element de dezavantaj în competiția economică din regiune. Dezvoltarea durabilă a Aradului depinde de abilitatea administrației locale de a atrage noi investitori și a genera locuri de muncă. Un aeroport funcțional în Arad este un beneficiu atât pentru arădeni, cât și pentru dezvoltarea economică a orașului”, a declarat Claudiu Cristea,

[Monitor_R]

Bah, care-ai zis ca Autostrada Transilvania va fi gata cand ies la pensie ? http://www.garajul.r...tyle_emoticons/default/angry.gif
Mediafax

[oaspetele]

Poi n-ai spus cand iesi la pensie. Esti sigur ca la 70 nu te tin astia cu forta la lucru ??

[oaspetele]

http://www.aradon.ro...misoara/1018614
ARAD. Executivul a gândit, până la urmă, şi taxa pentru bucăţile de autostradă care sunt sau care urmează să fie finalizate în scurt timp în România.

Iar printre acestea se numără şi segmentul Arad-Timişoara, care, potrivit declaraţiilor oficialilor de la Ministerul Transporturilor (MT), va fi gata în a doua jumătate a lunii decembrie 2011. La nivel guvernamental se vorbeşte despre o taxă ce va intra în vigoare anul viitor şi care se ridică la 3,5 euro pentru 100 de kilometri. Surse din cadrul MT spun, însă, că există o problemă în ceea ce priveşte introducerea taxei pe bucăţile de autostrăzi din România.



„Nu există lege care să permită introducerea sistemului de taxare al autostrăzilor. Guvernul trebuie să demareze procedurile legislative pentru introducerea sistemului de taxare. Dacă nu reuşim să aprobăm legea, vom fi nevoiţi să creştem nivelul rovinietei. Comisia Europeană nu mai admite alocarea de fonduri pentru întreţinerea drumurilor şi autostrăzilor. Trebuie să facem rost de bani pentru întreţinere”, spun surse din cadrul ministerului.


baaa, idiotilor, de ce sa cresteti nivelul rovignetei ?? Puneti vigneta pentru autostrada, e la mintea cucocsului. Daca merg pe ea cumpar, daca nu, nu. Daca merg zilnic pe ea iau una anuala, daca merg mai putin o iau pentru o saptamana sau o luna. Asa e cinstit.

[adrian_r5]

Cum arată autostrada Bucureşti-Ploieşti, partea care e aproape gata

[adrian_r5]

Vezi cum arată tronsonul de autostradă care trebuie refăcut

[oaspetele]

Nu stiu cine a scris articolul, pare interesant. Luati-l in considerare cu rezervele de rigoare.

Nouă miliarde de euro aruncaţi ca sarea pe drum


Pentru ca Autostrada Transilvania să ajungă în Ungaria, statul va sacrifica o parte din câmpul petrolier de la Suplacu de Barcău. Soluţia ne costă 250 milioane de euro!

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.


Chiar şi cu cele mai mari preţuri întâlnite în Europa pentru construcţia unui kilometru de autostradă - 9 milioane de euro, tot am fi putut să ne lăudăm cu ceva. Dacă CNADNR ar fi preferat, spre exemplu, să facă drumuri naţionale de aceşti bani, în condiţiile în care un kilometru construit de DN costă 1 milion de euro, am fi avut o reţea de DN-uri invidiate şi de infrastructura Elveţiei. Jurnalul Naţional a urmărit contractele derulate de companie între anii 2007 şi 2010.

Mai exact, cum s-au aruncat bani pe proiecte finalizate parţial sau reluate la infinit. Numai pentru consultanţă şi proiectare cu efect aproape zero, după cum lesne poate constata orice şofer din România, CNADNR a aruncat 250 milioane de euro. Sumele au fost alocate pentru contracte care ani de-a rândul au revenit prin acte adiţionale, ani în care au mai smuls milioane de euro din bugetul statului. O bună parte din lucrările pentru a căror proiectare bugetul a pompat o groază de bani au rămas fictive. Altele au fost reluate ani de-a rândul, cu plăţi prin acte adiţionale, până când s-a ajuns la o variantă finală care a costat de câteva ori mai mult. Rezultatul?

Dacă în CNADNR ar exista o divizie de proiectare cu ingineri proprii şi nu s-ar mai plăti bani grei pentru ca alţii să împlinească "visele" companiei, cheltuielile ar scădea în medie cu 70%. Asta pentru că s-ar reduce costurile de regie, TVA-ul şi mai ales profiturile destul de generoase pentru care firmele private se angajează să realizeze proiecte în numele companiei. Cum în CNADNR au fost angajaţi mai mulţi agronomi decât ingineri, aşa cum a relatat şi Jurnalul Naţional în articolul "Agronomie pe autostradă", o divizie proprie de proiectare se încadrează în categoria filmelor SF.

Cum a cheltuit CNADNR 250 de milioane aproape degeaba? Spre exemplu, fluidizarea traficului pe DN1 în zona de nord a Capitalei a avut parte de consultanţă mai ceva decât cele mai circulate autostrăzi din Europa. Valoarea? 12.200.000 de euro! Plăţile au început încă din 2007, când s-au aruncat timid primii 38.000 de euro. Tot în 2007
CNADNR plătea nici mai mult, nici mai puţin de 12 milioane de euro pe acelaşi proiect! Doi ani mai târziu, aceeaşi consultanţă pentru fluidizarea traficului de pe DN 1, dar alt beneficiar, ne-a costat încă 144.000 de euro, iar câteva luni un act adiţional mai scotea din buget alţi 50.000 de euro.

În ciuda grijii CNADNR pentru consultanţă şi a pasajului subteran inaugurat anul trecut, bucureştenii aşteaptă încă zeci de minute în week-end-uri la aceeaşi ieşire de pe DN 1. Tot în 2007, 12.600.000 de euro erau plătiţi cu sârg de companie pentru "Proiectul tehnic pentru secţiunile Nădlac-Arad; Orăştie-Sibiu, Sebeş by pass; Lugoj-Deva". Printre altele, 6.600.000 de euro erau alocaţi firmei HILL International SA pentru servicii de consultanţă legate de proiectarea şi supervizarea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Constanţa. Nici studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti nu s-a lăsat mai prejos - 2.400.000! Finalizare? La Paştele Cailor! Pentru serviciile de consultanţă privind "dezvoltarea şi implementarea contractelor de întreţinere bazate pe performanţă", CNADNR cheltuia 1.200.000 de euro. Consultanţa pentru proiectarea şi supervizarea Autostrăzii Cernavodă-Constanţa a costat compania, numai în 2007, 10 milioane de euro. Trei ani mai târziu, ruta spre mare este încă blocată în câmp deschis! Final de linie în 2007, ţara fără autostrăzi - 130 milioane de euro pentru proiecte, consultanţă sau SF-uri.

De departe, cele mai fanteziste proiecte pe care s-au aruncat bani degeaba sunt drumurile expres.
50 milioane de euro ne-au costat atât consultanţa, cât şi studiile de fezabilitate ale unor drumuri pe care nu vom circula niciodată. Cele mai mari plăţi pentru rutele expres s-au făcut în 2007. În 2010 însă, coşmarul "expres de România" revine. Astfel că, potrivit tabelului de plăţi din acest an, CNADNR îşi imaginează încă un drum expres între Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei pentru care şi plăteşte, la pachet cu alte autostrăzi desenate pe hârtie. În condiţiile în care compania a anunţat de nenumărate ori că nu sunt bani de investiţii, nici măcar pentru continuarea lucrărilor începute în anii trecuţi, s-a găsit oportună realizarea unor noi studii de fezabilitate. Anul acesta s-au întocmit SF-uri pentru: Autostrada Focşani-Bacău; Bacău-Paşcani, Autostrada Bucureşti-Roşiorii de Vede şi, bineînţeles, drumul expres Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei. Totalul: 7.000.000 de euro!

Anul 2008 a fost alocat Autostrăzii Transilvania, mai exact tronsonului Bucureşti-Braşov. Singurul progres major este porţiunea inaugurată la Cluj care leagă nimic de nimic.
Cu toate acestea, încă din luna ianuarie, Search Corporation primea 1.700.000 de euro pentru proiectare şi asistenţă pentru secţiunea 3 A a Autostrăzii Transilvania. Patru milioane de euro primea în aceeaşi lună a anului 2008 asocierea Louis Berger pentru servicii de consultanţă "în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi asistenţă Autorităţii publice în procesul de selecţie şi negociere a viitoarelor contracte de concesiune pentru obiectivul Autostrada Bucureşti-Braşov". În luna iunie a aceluiaşi an, Louis Berger primea iarăşi 4.000.000 de euro pentru servicii de consultanţă privind Autostrada de Centură a municipiului Bucureşti. În luna august se realizau "servicii de consultanţă pentru Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani" în cuantumul sumei de 2.300.000 de euro. Din păcate, banii investiţi "cu cap" în 2008 nu se regăsesc în şantiere nici măcar în acest an. Multe dintre lucrări rămânând, de altfel, la stadiul de proiect. Final de an 2008 - 55 milioane de euro cheltuiţi numai pe studii.

Anul 2009 avea să găsească CNADNR încordat în dorinţe aprige de cheltuire a banului public. Chiar în prima lună a anului, compania atribuia un contract de 2.800.000 de euro pentru altă asistenţă tehnică privind variantele ocolitoare din România.

De altfel, an de an, acest studiu aprofundat asupra centurilor din România se reia cu precizie. Traficul sufocat de pe DN 7, centurile fictive inaugurate la Sibiu sau Sebeş sunt dovada proiectelor plătite cu sârg. Contractul de consultanţă pentru variantele ocolitoare este însă mic copil pe lângă surpriza din mijlocul verii 2009. Astfel că, în ciuda studiilor şi consultanţelor fără număr realizate încă din 2008 pe Autostrada Transilvania, CNADNR s-a trezit că i se înfundă autostrada în deşeurile periculoase din judeţul Cluj. Costul decontaminării? 16.250.000 de euro! În luna iunie a anului 2009, compania scotea astfel din vistierie banii pentru eliberarea amplasamentului de materiale periculoase. Jurnalul Naţional a relatat atunci modul în care Autostrada Transilvania s-a blocat în deşeuri de milioane de euro pe care compania le-a curăţat, deşi nu îi revenea datoria. Tot în 2009 au mai fost bifate timid câteva contracte de consultanţă pentru centuri ocolitoare. Final de linie şi cheltuieli bugetare pentru 2009 - 25 milioane de euro!

Anul 2010 ne-ar fi putut găsi în pline şantiere dacă nu s-ar fi aruncat zeci de milioane de euro pe proiecte ce nu au putut fi continuate. În consecinţă, în acest an dificil, companiei nu i-a mai rămas mare lucru de făcut decât să repare timid sau să mai întocmească ceva SF-uri. Astfel că pentru câteva centuri şi autostrăzi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru care s-au scos din buget aproape 9 milioane de euro.

Mai departe, consultanţa privind lărgirea la patru benzi a centurii Bucureşti Sud între A 2-A 1 a costat aproape 900.000 de euro. Valoarea estimată în euro, fără TVA, a două contracte de asistenţă tehnică privind Autostrada Cernavodă-Constanţa şi Autostrada Arad-Timişoara este de 2.200.000 de euro. În final, în acest an, 10.335.000 de euro au fost alocaţi de Direcţia Investiţii şi Reparaţii Capitale prin transferuri de la bugetul de stat. Din nefericire, la finalul a patru ani în care CNADNR a beneficiat de 9 miliarde de euro, România rămâne ţara cu cei mai puţini kilometri de autostradă.

[Fuscobal]

Cum nema bani ? Da de restu cum au ?

Pitesti-Sibiu costa cam 3mld Euro pentru 100-120km, adica aproximativ 30-40 mil Euro/km datorita dificultatii evidente a reliefului. Din aceste motive UE nu sponsorizeaza acest tronson din Coridorul IV iar noi nu avem nici atat posibilitatea financiara de a sustine asa ceva. Probabil un termen realist pentru acest tronson e 2018-2020 !

http://ziuadevest.ro/eveniment/25519-micarea-ardean-acuz-administraia-local-c-falimenteaz-aeroportul-arad-.html

Mișcarea Arădeană îi acuză pe primarul Aradului, Gheorghe Falcă, și pe președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, că prin stabilirea traseului centurii Aradului în regim de autostradă, practic, vor lăsa fără autorizație de funcționare Aeroportul din Arad, ceea ce va duce la falimentarea acestuia. „Lipsa de responsabilitate a administratorilor politici ai Aradului a oprit dezvoltarea orașului și a transformat aeroportul într-un element de dezavantaj în competiția economică din regiune. Dezvoltarea durabilă a Aradului depinde de abilitatea administrației locale de a atrage noi investitori și a genera locuri de muncă. Un aeroport funcțional în Arad este un beneficiu atât pentru arădeni, cât și pentru dezvoltarea economică a orașului”, a declarat Claudiu Cristea,

Iarasi niste aberatii tipice ale jurnalistilor romani insetati de stiri tragice care prind de minune negativistilor. Este vorba de o bucata de 30m !!! din pista de aterizare. La ce fonduri s-au investit acolo se va gasi o solutie de prelungire a pistei in capatul celalalt sau de modificare a instalatiei de balizaj. Sunt multe aeroporturi in lume unde pista de aterizare se afla in imediata apropiere a unui DN sau autostrada (in unele cazuri mult mai aproape decat la Otopeni)

Vezi cum arată tronsonul de autostradă care trebuie refăcut

Foarte amuzant. Ce se intampla acum iar ziarele prezinta ca o mare tragedie este o etapa absolut NORMALA a executiei unei autostrazi. Este etapa de testare in care se iau mostre de teren si se fac zone de cateva zeci-sute de metri de terasamente experimentale pentru a vedea comportarea pamantului la anumite valori de compresiune/tasare. Daca rezultatele nu ies cum trebuie, se incearca cu alt tip de sol. Aceasta etapa este luata in calcul atat in valoarea de contract dar si in timp si nu reprezinta o intarziere a lucrarilor asa cum se speculeaza !

http://www.cnadnr.ro...nadlac arad.pdf

Nu stiu cine a scris articolul, pare interesant. Luati-l in considerare cu rezervele de rigoare.

Nouă miliarde de euro aruncaţi ca sarea pe drum


Pentru ca Autostrada Transilvania să ajungă în Ungaria, statul va sacrifica o parte din câmpul petrolier de la Suplacu de Barcău. Soluţia ne costă 250 milioane de euro!

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.


Chiar şi cu cele mai mari preţuri întâlnite în Europa pentru construcţia unui kilometru de autostradă - 9 milioane de euro, tot am fi putut să ne lăudăm cu ceva. Dacă CNADNR ar fi preferat, spre exemplu, să facă drumuri naţionale de aceşti bani, în condiţiile în care un kilometru construit de DN costă 1 milion de euro, am fi avut o reţea de DN-uri invidiate şi de infrastructura Elveţiei. Jurnalul Naţional a urmărit contractele derulate de companie între anii 2007 şi 2010.

Mai exact, cum s-au aruncat bani pe proiecte finalizate parţial sau reluate la infinit. Numai pentru consultanţă şi proiectare cu efect aproape zero, după cum lesne poate constata orice şofer din România, CNADNR a aruncat 250 milioane de euro. Sumele au fost alocate pentru contracte care ani de-a rândul au revenit prin acte adiţionale, ani în care au mai smuls milioane de euro din bugetul statului. O bună parte din lucrările pentru a căror proiectare bugetul a pompat o groază de bani au rămas fictive. Altele au fost reluate ani de-a rândul, cu plăţi prin acte adiţionale, până când s-a ajuns la o variantă finală care a costat de câteva ori mai mult. Rezultatul?

Dacă în CNADNR ar exista o divizie de proiectare cu ingineri proprii şi nu s-ar mai plăti bani grei pentru ca alţii să împlinească "visele" companiei, cheltuielile ar scădea în medie cu 70%. Asta pentru că s-ar reduce costurile de regie, TVA-ul şi mai ales profiturile destul de generoase pentru care firmele private se angajează să realizeze proiecte în numele companiei. Cum în CNADNR au fost angajaţi mai mulţi agronomi decât ingineri, aşa cum a relatat şi Jurnalul Naţional în articolul "Agronomie pe autostradă", o divizie proprie de proiectare se încadrează în categoria filmelor SF.

Cum a cheltuit CNADNR 250 de milioane aproape degeaba? Spre exemplu, fluidizarea traficului pe DN1 în zona de nord a Capitalei a avut parte de consultanţă mai ceva decât cele mai circulate autostrăzi din Europa. Valoarea? 12.200.000 de euro! Plăţile au început încă din 2007, când s-au aruncat timid primii 38.000 de euro. Tot în 2007
CNADNR plătea nici mai mult, nici mai puţin de 12 milioane de euro pe acelaşi proiect! Doi ani mai târziu, aceeaşi consultanţă pentru fluidizarea traficului de pe DN 1, dar alt beneficiar, ne-a costat încă 144.000 de euro, iar câteva luni un act adiţional mai scotea din buget alţi 50.000 de euro.

În ciuda grijii CNADNR pentru consultanţă şi a pasajului subteran inaugurat anul trecut, bucureştenii aşteaptă încă zeci de minute în week-end-uri la aceeaşi ieşire de pe DN 1. Tot în 2007, 12.600.000 de euro erau plătiţi cu sârg de companie pentru "Proiectul tehnic pentru secţiunile Nădlac-Arad; Orăştie-Sibiu, Sebeş by pass; Lugoj-Deva". Printre altele, 6.600.000 de euro erau alocaţi firmei HILL International SA pentru servicii de consultanţă legate de proiectarea şi supervizarea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Constanţa. Nici studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti nu s-a lăsat mai prejos - 2.400.000! Finalizare? La Paştele Cailor! Pentru serviciile de consultanţă privind "dezvoltarea şi implementarea contractelor de întreţinere bazate pe performanţă", CNADNR cheltuia 1.200.000 de euro. Consultanţa pentru proiectarea şi supervizarea Autostrăzii Cernavodă-Constanţa a costat compania, numai în 2007, 10 milioane de euro. Trei ani mai târziu, ruta spre mare este încă blocată în câmp deschis! Final de linie în 2007, ţara fără autostrăzi - 130 milioane de euro pentru proiecte, consultanţă sau SF-uri.

De departe, cele mai fanteziste proiecte pe care s-au aruncat bani degeaba sunt drumurile expres.
50 milioane de euro ne-au costat atât consultanţa, cât şi studiile de fezabilitate ale unor drumuri pe care nu vom circula niciodată. Cele mai mari plăţi pentru rutele expres s-au făcut în 2007. În 2010 însă, coşmarul "expres de România" revine. Astfel că, potrivit tabelului de plăţi din acest an, CNADNR îşi imaginează încă un drum expres între Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei pentru care şi plăteşte, la pachet cu alte autostrăzi desenate pe hârtie. În condiţiile în care compania a anunţat de nenumărate ori că nu sunt bani de investiţii, nici măcar pentru continuarea lucrărilor începute în anii trecuţi, s-a găsit oportună realizarea unor noi studii de fezabilitate. Anul acesta s-au întocmit SF-uri pentru: Autostrada Focşani-Bacău; Bacău-Paşcani, Autostrada Bucureşti-Roşiorii de Vede şi, bineînţeles, drumul expres Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei. Totalul: 7.000.000 de euro!

Anul 2008 a fost alocat Autostrăzii Transilvania, mai exact tronsonului Bucureşti-Braşov. Singurul progres major este porţiunea inaugurată la Cluj care leagă nimic de nimic.
Cu toate acestea, încă din luna ianuarie, Search Corporation primea 1.700.000 de euro pentru proiectare şi asistenţă pentru secţiunea 3 A a Autostrăzii Transilvania. Patru milioane de euro primea în aceeaşi lună a anului 2008 asocierea Louis Berger pentru servicii de consultanţă "în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi asistenţă Autorităţii publice în procesul de selecţie şi negociere a viitoarelor contracte de concesiune pentru obiectivul Autostrada Bucureşti-Braşov". În luna iunie a aceluiaşi an, Louis Berger primea iarăşi 4.000.000 de euro pentru servicii de consultanţă privind Autostrada de Centură a municipiului Bucureşti. În luna august se realizau "servicii de consultanţă pentru Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani" în cuantumul sumei de 2.300.000 de euro. Din păcate, banii investiţi "cu cap" în 2008 nu se regăsesc în şantiere nici măcar în acest an. Multe dintre lucrări rămânând, de altfel, la stadiul de proiect. Final de an 2008 - 55 milioane de euro cheltuiţi numai pe studii.

Anul 2009 avea să găsească CNADNR încordat în dorinţe aprige de cheltuire a banului public. Chiar în prima lună a anului, compania atribuia un contract de 2.800.000 de euro pentru altă asistenţă tehnică privind variantele ocolitoare din România.

De altfel, an de an, acest studiu aprofundat asupra centurilor din România se reia cu precizie. Traficul sufocat de pe DN 7, centurile fictive inaugurate la Sibiu sau Sebeş sunt dovada proiectelor plătite cu sârg. Contractul de consultanţă pentru variantele ocolitoare este însă mic copil pe lângă surpriza din mijlocul verii 2009. Astfel că, în ciuda studiilor şi consultanţelor fără număr realizate încă din 2008 pe Autostrada Transilvania, CNADNR s-a trezit că i se înfundă autostrada în deşeurile periculoase din judeţul Cluj. Costul decontaminării? 16.250.000 de euro! În luna iunie a anului 2009, compania scotea astfel din vistierie banii pentru eliberarea amplasamentului de materiale periculoase. Jurnalul Naţional a relatat atunci modul în care Autostrada Transilvania s-a blocat în deşeuri de milioane de euro pe care compania le-a curăţat, deşi nu îi revenea datoria. Tot în 2009 au mai fost bifate timid câteva contracte de consultanţă pentru centuri ocolitoare. Final de linie şi cheltuieli bugetare pentru 2009 - 25 milioane de euro!

Anul 2010 ne-ar fi putut găsi în pline şantiere dacă nu s-ar fi aruncat zeci de milioane de euro pe proiecte ce nu au putut fi continuate. În consecinţă, în acest an dificil, companiei nu i-a mai rămas mare lucru de făcut decât să repare timid sau să mai întocmească ceva SF-uri. Astfel că pentru câteva centuri şi autostrăzi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru care s-au scos din buget aproape 9 milioane de euro.

Mai departe, consultanţa privind lărgirea la patru benzi a centurii Bucureşti Sud între A 2-A 1 a costat aproape 900.000 de euro. Valoarea estimată în euro, fără TVA, a două contracte de asistenţă tehnică privind Autostrada Cernavodă-Constanţa şi Autostrada Arad-Timişoara este de 2.200.000 de euro. În final, în acest an, 10.335.000 de euro au fost alocaţi de Direcţia Investiţii şi Reparaţii Capitale prin transferuri de la bugetul de stat. Din nefericire, la finalul a patru ani în care CNADNR a beneficiat de 9 miliarde de euro, România rămâne ţara cu cei mai puţini kilometri de autostradă.

Din nou se vede doar partea goala a paharului. Intr-adevar Bechetel a papat foarte multi bani si aici intr-adevar a fost vorba de furtul unor sume enorme de bani. Totusi s-a discutat mult pe tema acelui camp petrolier si s-a ajuns la concluzia ca trecerea lui prin alta parte ar fi reprezentat o solutie si mai costisitoare (fie relief mai dificil, fie lungime mult mai mare...nu mai tin minte exact dar am citit explicatiile unor specialisti in domeniu)

PS : Am incetat de mult sa mai citesc articolele din presa si prefer in schimb sa intru pe un forum dedicat infrastructurii unde pot afla parerea unor oameni care chiar lucreaza in proiectarea si executia de autostrazi. Acolo vad progresele facute incepand din 2009-2010 si sunt multumit de ceea ce vad pentru ca in sfarsit se lucreaza la viteza si calitatea din vest pe tronsoanele sponsorizate de UE ! Problemele sunt in continuare pe tronsoanele facute din buget, acolo unde se fura inca bani la greu iar lucrarile avanseaza greoi ( AT sau Bucuresti - Ploiesti). Totusi, si aici s-a dat dovada ca se poate in ultima vreme. UMB Spedition s-a miscat exemplar si a terminat bucata sa la timp (zilele acestea se fac ultimele finisaje). La fel au facut Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi. Ceilalti 2 codasi sunt exact romanii care au oprit lucrarile cerand majorare de contract cu 50% in spiritul traditional romanesc. Amenintati cu rezilierea in vara trecuta s-au apucat de treaba dar era prea tarziu sa ma poata termina in timp. Deocamdata singurul constructor roman serios ramane UMB Spedition (Umbrarescu) care se misca la fel de bine si pe lotul 1 din tronsonul Lugoj-Timisoara (9.5km) !

Aceasta postare a fost editata de Fuscobal: 12 decembrie 2011 - 09:48

[oaspetele]

Nu sunt de specialitate, ma feresc sa dau verdicte.

Chiar şi cu cele mai mari preţuri întâlnite în Europa pentru construcţia unui kilometru de autostradă - 9 milioane de euro, tot am fi putut să ne lăudăm cu ceva. Dacă CNADNR ar fi preferat, spre exemplu, să facă drumuri naţionale de aceşti bani, în condiţiile în care un kilometru construit de DN costă 1 milion de euro, am fi avut o reţea de DN-uri invidiate şi de infrastructura Elveţiei.

Dar simple impartiri stiu sa fac.

E adevarat, a avut CNADNR 9 miliarde ??
Ce nu se specifica aici, intr-adevar, e cine plateste despagubirile pentru proprietari. E singurul lucru care ar "aranja" un pic lucrurile.

[adrian_r5]

Sunt multe aeroporturi in lume unde pista de aterizare se afla in imediata apropiere a unui DN sau autostrada

La Aeroportul Dubovnik o parte din instalatia de balizaj se afla chiar deasupra soselei ... prima data cind am trecut pe sub ea nu mi-am dat seama ce este ... da' la intoarcere m-am prins.

Aceasta postare a fost editata de adrian_r5: 12 decembrie 2011 - 09:49

[Fuscobal]

Da, a avut 9 miliarde buget total pe cativa ani de zile (asta inseamna si pentru reabilitari si constructii de alte drumuri, nu numai autostrazi). Faza cu exproprierile la preturi exorbitante nu prea mai tine nici ea. Dupa cum s-a vazut in toamna asta, Negoita si nepotul lui BEcali au fost despagubiti la valoarea reala de piata pentru constructia ultimilor 6km de autostrada intre centura Bucuresti si strada Petricani. De asemenea am intrat si noi in normalitate cu legea care spune ca se poate construi pe un teren expropriat in interes national chiar daca proprietarul da statul in judecata. Nu se mai asteapta rezultatul procesului ci se incepe constructia imediat urmand ca procesul sa-si urmeze cursul separat. Asta va insemna mari reduceri de timpi pe viitor. Inca o data mentionez faptul ca au trecut doar 4 ani de la intrarea in UE si lucrurile au inceput sa se miste de cand ne imping de la spate !

La Aeroportul Dubovnik o parte din instalatia de balizaj se afla chiar deasupra soselei ... prima data cind am trecut pe sub ea nu mi-am dat seama ce este ... da' la intoarcere m-am prins.

Normal Adrian, sunt multe situatii de genul asta in lume si nu se mai face atata caz...de la mici modificari tehnice si pana la falimentarea aeroportului e cale lunga !

[oaspetele]

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.

Sa zicem ca au ramas 6 miliarde pentru autostrazi, restul fiind pentru celelalte drumuri, mentenanta etc.
Cam ies 1000 km de autostrada.

Standardele de cost introduse vizează: construcţia de autostrăzi în zona de şes, doar pentru partea de infrastructură, respectiv corpul drumului - 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costă 4.980.000 euro/kilometru, autostrada în zona de munte - 5.992.000 euro/kilometru, construcţie de drum naţional - 1.271.800 de euro/kilometru, reabilitare de drum naţional clasă tehnică III - 746.700 euro/kilometru, reabilitare cale ferată pe coridoare pan-europene - 2.180.000 euro/kilometru, reparaţii capitale cale ferată - 1.190.000 euro/kilometru.

[Fuscobal]

2.2 miliarde s-au dus la Bechtel din 2004 si pana azi iar pe restul au fost sume mult mai mici. Cred ca 6 miliarde este exagerat dar nici nu stiu cifra exacta. Avem totusi o retea mult mai mare de drumuri nationale, judetene, comunale, centuri ocolitoare...de construit/reabilitat/intretinut. Par multi bani pentru cei ce nu au toate datele problemei. Sunt sigur insa ca dupa ce imparti in 1000 de directii nu mai sunt asa multi !

PS hilar > Germania are un buget de 40 miliarde Euro/an pentru autostrazi si cum la ei nu se prea construiesc multe tronsoane noi, banii astia se cam duc pe reabilitare si intretinere !

[cata69]

Nemții au început construcția pe la începutul secolului trecut. Și încă se fac autostrăzi noi, spre surprinderea mea.

[oaspetele]

fusco, esti baiat bazat. Vezi ce zice nenea ala acolo :

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.

cat despre nemti...
http://www.autobahn-.../auswahl_e.html
Ia orice autostrada, la intamplare.

de ex A1
Geplant:
Verbreiterung auf 4 Spuren zwischen AK Hamburg-Ost und Horster Dreieck (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen Horster Dreieck und AD Buchholz (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AD Buchholz und AK Bremen (in Bau)
Verbreiterung auf 4 Spuren zwischen AK Bremen und AS Delmenhorst-Ost (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AS Delmenhorst-Ost und AD Ahlhorner Heide (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AD Ahlhorner Heide und AK Münster-Süd (vordringlicher Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AK Münster-Süd und AS Ascheberg (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AS Ascheberg und AS Hamm-Bockum/Werne (weiterer Bedarf mit Planungsrecht)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AS Hamm-Bockum/Werne und AK Kamen (vordringlicher Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AK Westhofen und AS Hagen-Nord (in Bau)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AS Wuppertal-Langerfeld und AS Wuppertal-Ronsdorf (in Bau)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AS Remscheid und AS Wermelskirchen (in Bau)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AK Köln-Nord und AK Köln-West (in Bau)
Verbreiterung auf 3 Spuren zwischen AK Köln-West und AD Erfttal (weiterer Bedarf)

sau
A6
Planungen:
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AS Waldmohr und AS Kaiserslautern-West (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AS Kaiserslautern-West und AD Kaiserslautern-Ost (vordringlicher Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AD Kaiserslautern-Ost und AK Frankenthal (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AK Frankenthal und Landesgrenze RP/BW (weiterer Bedarf mit Planungsrecht)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen Landesgrenze RP/BW und AD Viernheim (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AK Mannheim und AD Hockenheim (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 4 Fahrspuren zwischen AD Hockenheim und AK Walldorf (weiterer Bedarf)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AS Wiesloch/Rauenberg und AS Kupferzell (vordringlicher Bedarf)
Verbreiterung auf 3 fahrspuren zwischen AS Kupferzell und AS Schwabach-West (weiterer Bedarf mit Planungsrecht)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AS Schwabach-West und AK Nürnberg-Ost (in Bau)
Verbreiterung auf 3 Fahrspuren zwischen AK Nürnberg-Ost und AK Altdorf (weiterer Bedarf)

In majoritatea zonelor unde au 2 benzi pe sens, se trece la 3. Unde e megaaglomeratie, se trece de la 3 la 4. Se construieste enorm in Germania.

In plus, vorbim de 13 000 km.
La noi ce e de intretinut ??? 300 ??

[Fuscobal]

9 mld ar fi adus 1000km daca nu se mai facea nimic altceva in afara de autostrazi. Ala e bugetul intreg ministerului iar CNADNR are foarte multe de facut cu banii aia, inclusiv transport pe mare, cale ferata, aerian...

In ce-i priveste pe nemti, cat se construieste acum nu e chiar asa de mult raportat la numarul total de km pe care-l au, adica cei 13.000 ! In ultimii 20 ani nemtii au mai construit vreo 2000km, restul de 11.000 avandu-i dinainte de 1990 !

[oaspetele]

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.

Standardele de cost introduse vizează: construcţia de autostrăzi în zona de şes, doar pentru partea de infrastructură, respectiv corpul drumului - 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costă 4.980.000 euro/kilometru, autostrada în zona de munte - 5.992.000 euro/kilometru, construcţie de drum naţional - 1.271.800 de euro/kilometru, reabilitare de drum naţional clasă tehnică III - 746.700 euro/kilometru, reabilitare cale ferată pe coridoare pan-europene - 2.180.000 euro/kilometru, reparaţii capitale cale ferată - 1.190.000 euro/kilometru.

Zic astia ca 9 miliarde a avut doar CNADR-ul. Mint astia, mint si eu. Iar mai jos ai standardele e cost stabilite de onor portocala mecanica. Cum in Romania nu s-a construit autostrada la munte, ci preponderent ses, concluzia o tragem singuri.

Cat despre nemti,probabil ca te referi la 2000 km noi nouti.
Ca de lucrat efectiv la autostrazi si marit numarul benzilor se lucreaza de cativa ani buni. Practic, vom asista la "latirea" cu 1/3 a autostrazilor. ia fa un calcul.