Acest topic e inchis
"
Sa incep cu motivul pentru care am scris asta: prea multe topicuri pe aici care intreaba acelasi lucru, daca e ok sa-ti iei Supersport ca primul motor. Si prea multe tampenii date pe post de raspuns fie de indivizi care n-au avut in viata lor un motor, fie n-au avut supersport, fie au uitat pur si simplu cum e sa fi incepator. Prin urmare doresc sa demontez niste mituri si sa ofer o viziune de ansamblu din propria experienta ca incepator pe un SS cu fix 7200 km la activ.
Ca sa fie clar, cand spun supersport ma refer la vitezana 600cc patru in linie. Nu stiu nimic despre 400, 1000 sau orice alta capacitate sau configuratie.
Daca aveti chef de comentarii sau dispute macar aveti bunul simt sa cititi pana la capat si cu atentie.
1. Supersportul e prea brutal.
Fals, fals si iarasi fals. Desi capabil de niste acceleratii extreme SS are toata puterea intr-o banda extrem de ingusta si foarte apropiata de redline. Ce inseamna asta? Ca daca este condus sub aprox 7 mii RPM este bland ca o pisicuta, chiar anemic as putea spune. De asemenea inseamna ca este destul de greu sa o accelerezi din greseala prea puternic, adica sa-ti scape mana in gaz cu urmari nefaste.
2. Supersportul nu iarta greseli.
Corect in mare parte. Dar ce motor iarta greseli? Nici unul. Exista vreun motor care nu da cu tine de pamant cand blochezi fata? Exista vreun motor care nu aluneca pe ud, sine de tramvai, etc? Exista vreun motor care ia singur curbele in care ai intrat cu viteza prea mare sau in care nu te apleci destul? Exista vreun motor care te scapa de target fixation, etc, etc, etc? Nu, nu, nu si la etc tot nu. Toate problemele pe care l-am avut eu ca incepator pe motor au fost independente de puterea acestuia, majoritatea fiind legate de franari si viraje.
Desigur exista greseli mai mici si mai mari, adica unele care pot fi redresate si altele care nu. Iar cand vine vorba de redresat greseli ai 3 optiuni: frana, gaz sau viraj. Are rost sa spun ca SS exceleaza la toate trei? Daca intrii prea tare intr-o curba pe SS ai destul loc sa te apleci mult mai mult, daca iti iese o masina in fata SS are cele mai bune frane, daca te urmeaza un tampit prea aproape din spate SS are acceleratia cea mai buna sa scapi de el. Va imaginati voi alte scenarii. Apoi pe SS se pun cele mai bune cauciucuri de strada ca aderenta. Va las tot pe voi sa va raspundeti daca asta poate fi folositor sau nu ca siguranta.
3. Daca incepi cu un motor puternic n-o sa inveti niciodata sa conduci calumea.
Exista aceasta posibilitate, dar tine mai mult de proprietar decat de motor. Adica am vazut indivizi care habar n-au sa calareasca un motor pe curbe, dar ii dau gaz fara numar in linie dreapta si se simt zmei ca au zburat prin satul x de pe drumul national y cu 200+ kmph. De fapt orice maimuta poate sa traga de gaz in linie dreapta...
Totusi SS este un motor greu de condus rapid, iarasi datorita puterii care e in mare parte foarte aproape de redline. Daca vrei sa-l conduci rapid trebuie mereu sa fi in treapta corecta de viteza. Am simtit de nenumarat e ori chestia asta pe pielea mea, intram in depasiri la 5000 RPM si ma intrebam de ce dracu nu trage mobra. Nu mai spun pe serpentine si drumuri foarte virajate unde trebuie sa schimbi vitezele 2 pe secunda ca sa traga bine. Pe de alta parte motoare mai potolite au putere incepand din turatii foarte joase, nu e asa importanta treapta de viteza si asta te poate face destul de lenes.
Si daca pana acum pare ca as recomanda SS pentru incepatori sa inclin un pic balanta si invers:
4. Imi iau Supersport dar nu sunt vitezoman si o sa-l conduc linistit.
Atunci de ce dracu iti mai iei SS? Esti masochist? SS este gandit si construit pentru a merge tare si atat. La orice alta forma de exploatare e oribil.
Pozitia? Cea mai buna pozitie pentru a rupe asfaltul. Fie ca e vorba de viteze supersonice unde ai culcusul sub parbriz complet cu spatiu pentru barbie, fie ca e vorba de coborat din sa in curbe, etc pozitia de pe SS este cea mai buna si confortabila pentru alergat foarte tare.
Cum incerci sa-l conduci linistit cum pozitia se transforma intr-un chin. Nu mai ai destul aer sa-ti sustina greutatea corpului care se duce gramada pe incheieturi si/sau spate iar pozitia chircita fixa incepe sa-ti anchilozeze tot corpul.
Motorul si cutia iarasi sunt gandite pentru fuga. La mers normal (mai ales prin oras) lipsa de putere in turatii joase te omoara, cand o tii in turatii mari iti termina timpanele iar daca e una mai veche ca a mea vibreaza de-ti amortesc toate alea.
Scaunul de pasager e complet de forma. Se chinuie si pasagerul care sta cu genunchii in gat si nu are suport la acceleratii si frane, te chinui si tu mai ales cu pasagerii fara experienta care vin peste tine in frane, trag de tine la acceleratii, dau mereu cu casca in casca ta. Iar greutatea pozitionata sus si in spate strica toata manevrabilitatea superba a SS si face lipsa de putere in ture joase si mai deranjanta.
In concluzie daca vrei neaparat carene pentru protectie vant sau numai de frumusete sunt o grama de sport touring-uri pe care poti merge mult mai comod la drumuri lungi si calme, poti cara si un pasager decent, si nu se diferentiaza pentru gagici.
SS e numai pentru alergat. Fiti sinceri cu voi si intrebati-va pentru ce vreti motor. Daca e pentru orice altceva decat mers foarte tare exista un alt tip de motor mult mai potrivit.
5. Nu-mi iau un motor mai mic ca o sa ma plictisesc repede de el si o sa ma chinui sa-l vand si o sa pierd bani.
Orice motor ti-ai lua dupa o vreme o sa vrei sa-l schimbi. Nici un motor nu te tine o viata, mai ales un SS luat la SH vechi si omorat pentru ca altceva nu-ti permiti. Si chiar daca ar tine, tot te plictisesti de el. Fie macar si pentru ca arata invechit. Sau poate vrei sa treci la Superbike.
Iar partea cu plictisitul e destul de subiectiva. Dupa un sezon destul de plin eu n-am reusit sa invat bine tehnici de pilotaj care sunt independente de puterea motorului, cum ar fi franarile de urgenta, schimbarile rapide si succesive in viteze inferioare pentru un viraj, virajele in sine, etc. Cu toate astea tot imi doresc sa schimb motorul, nu pentru putere, ci pentru ca vreau ceva mai nou care functioneze perfect, sa arate mai bine si neaparat sa fie pe injectie (obsesia mea).
Adevaratele pericole ale conducerii unui SS ca incepator si nu numai:
Incetinitul! Exact, incetinitul. Sa-i dai gaz e extrem de simplu, si un cimpanzeu poate sa-i dea. Si pe SS cand ii dai gaz ajungi foarte repede la viteze astronomice. Iar daca spartul barierei supersonice nu este nici o problema mai greu este sa franezi de la cele viteze mai ales in cazul in care apare ceva neprevazut in calea ta. Ca incepator e foarte usor s-o dai in extreme cu franele, ori le blochezi in disperare de cauza, ori cum fac eu de frica sa nu le blochezi franezi prea incet.
Daca v-ati luat sau cand va luati un SS ca incepator, cand o sa va manance palma la 200+ (si o sa va manance) faceti un mic experiement. Gasiti o strada dreapta, lunga si necirculata. Bagati 200 si apoi in dreptul unui reper incepeti sa franati pana la oprire. Dupa ce ati oprit uitati-va in spate dupa reper. Mult nu? Al naibii de mult...
Apoi cand mergi tare inseamna ca-ti testezi limitele, iar cand iti testezi limitele (care oricum pentru un incepator sunt destul de jos) nimeni nu este in siguranta. Nu poti sa mergi tare si in siguranta in acelasi timp, e o contradictie de termeni. Nici macar pilotii de curse nu sunt scutiti de greseli cand merg la limita, asta inseamna de fapt mersul la limita. Riscul e clar foarte mare. Acum fiecare trebuie sa-si puna intrebarea "E foarte posibil sa mor, merita distractia?" Pentru mine da, pentru altii nu. Ideea este sa constientizezi riscul, nu sa pleci de la ideea ca tie n-are cum sa ti se intample. Numai asta iti poti da un raspuns corect, altfel te pacalesti singur.
Daca aveti 18, 19, 20, 21, 22 de ani sau chiar cu putin mai mult uitati de SS. Nu aveti maturitatea necesara luarii deciziei cand puteti sa ii dati gaz in relativa siguranta si cand nu. Nu am avut-o nici eu, nu au avut-o nici altii, nu o are si nu o sa o aiba nimeni la varsta aia. Atunci teribilismul si bravadele sunt in floare si entuziasmul depaseste cu mult experienta.
Apoi daca n-ati condus cativa ani si cateva zeci de mii bune de km o masina iar nu mi se pare ok sa-ti iei SS. Inveti si traficul si sa stapanesti bestiuta in acelasi timp... prea mult pentru un incepator. Astea sunt mai mult pareri personale, dar eu mi-as paria o mana si un picior pe gradul lor de adevar.
Concluzia mea (personala si subiectiva): Este mai riscant sa incepi pe un SS decat pe o motocicleta mai potolita? Da, clar si mare da. Dar cum unii isi asuma riscul oricum foarte mare de a merge pe orice motocicleta altii isi asuma un risc si mai mare de a merge pe SS. Orice motociclist ar trebui sa inteleaga cum e cu acceptatul riscurilor din pasiune. Desigur exista si fraierii care se pacalesc singuri ca nu exista acel risc, si aia nu trebuie intelesi ci adusi cu picioarele pe pamant.
Merge sa-ti iei ca incepator un SS? Da si nu, in functie de incepator. Oricum ar fi faceti alegerea corecta in prisma argumentelor corecte, nu dupa niste mituri si rationamente stupide.
Ar mai fi o gramada de discutat pe tema asta, dar astea mi-au venit in cap acum si asta este ce pot spune din experienta mea ca incepator pe SS. Poate am gresit pe alocuri, poate o sa vad altfel lucrurile peste cateva zeci de mii de km. N-am pretentia ca cele spuse sunt adevaruri absolute.
"
Aceasta postare a fost editata de Alllexandru: 11 aprilie 2007 - 10:55
