Find content
Not Telling
Profit de topicul asta ca sa va povestesc prin ce experienta am astazi:
Veneam din directia Iasi si ma intreptam spre Bucuresti. Intr-o localitate putin mai mare, vad pe dreapta un mosulet pe la vreo 70 de ani care facea semn la autostop. Continui sa circul. In timp ce mergeam, ma gandeam la cum era atunci cand, eu fiind copil si in vacante la bunici, asteptam sa ma ia cineva in capul satului si sa ma duca inca 15 km pana la ceilalti bunici, in "oras". Am jurat atunci ca, atunci cand voi avea carnet, voi lua pe toti care fac autostopul.
Binenteles ca realitatea nu prea s-a potrivit, in general la autostop vad doar cocalari si rromales. Daca e o situatie exceptionala si observ vreun elev, o tanti cu copil e posibil sa-i iau.
Sa ne intoarcem; Idea e ca eu trecusem deja de vro 3 kilometri, ma gandeam sa cele expuse mai sus. In plus, mosuletul asta semana putin la fizic cu bunica-meu - (odihneasca-se in pace) iar fata lui avea o expresie aparte pe care nu mi-o puteam scoate din cap. Parea imbracat atent, curat, umbrela, ruscac. Nu cred ca era un betiv. Asa ca am intors masina iar spre bucuria mea mosuletul inca era acolo, nu il luase nimeni.
Intorc masina mai incolo cu 500 de metri de el, (zic sa nu intorc masina in fata lui sa-si puna semne de intrebare) il fac semn sa urce, il rog sa-si puna ruscacul intre picioare si centura si il intreb un merge. Imi zice la Adjud adica 20 de kilometri mai incolo. Bun.
Il inteb daca a plouat mult prin zona lui si imi povesteste urmatoarele: Are casa langa un rau care a iesit din matca, a pierdut toata gradina cu toate legumele si are apa pana la gat in casa. Toate astea mi le spune foarte demn, nu genul de vrajeala de la semafor. El se ducea la o la o nepoata de a lui, la Adjud, sa o roage sa-l lase sa foloseasca terenul ei, care e langa casa lui dar mai in deal.
Il intreb de ce au contruit casele asa de jos, ca inundatii au fost si voi mai fi; imi spune ca inainte erau mult mai rare inundatiile de proportii si ca a fost construita casa de parintii lui pe locul existent, dar ca, daca il lasa nepoata lui sa schimbe terenul, o sa o mute caramida cu caramida.
Imi spune ca nu a mancat nimic de 3 zile si ca a trimis vorba sa il astepte cu ceva mancare. In intreb daca nepotii nu il ajuta si imi spune ca "nu imi cer dar nici nu-mi dau" Imi zice ca nu isi aminteste sa-i fi fost asa foame vreodata. Mai spune ca i-ar ajunge pensia de 4 milioane fara probleme, chiar daca astia de la MAI i-au taiat-o (mi-a spus ca a lucrat 32 de ani in miltie ca sectorist, dar ca a iesit la pensie imediat dupa revolutie, la 52 de ani) A zis ca a incercat sa ajunga la banii pe care ii pastra in saltea in casa, doar ca apa e pana la gat in camera respectiva si nu a putut ajunge.
Intre timp adoarme pe locul din dreapta; il trezesc la Adjud sa aflu unde il las.
,
Aflu la Adjud ca de fapt nepoata asta a lui sta la 11 kilometri distanta si ca se poate ajunge cu masina, dar mai greu. De fapt trebuie sa traverseze doua dealuri pe jos. Scoate o hartie de un leu si da sa mi-o inmaneze, ii explic frumos ca nu aveam de gand sa ii iau bani. Rasufla usurat si pana sa se dea jos din masina imi spune ca a imprumutat 5 lei de la un vecin dar ca acum ii ajung sa isi ia o paine. Aveam doar 6 lei marunt, il rog sa primeasca 6 lei.
Bai, cand i-am dat 6 lei omului ala parca i-am dat o lume intreaga. I s-a lumintat toate fata. Din comoditate si zgarcenie, n-am vrut sa-i dau 50 de lei, adica urmatoare hartie ca valoare pe care o aveam in portofel, acum imi pare rau de mor. Poate d-aia am luat radarul ala la scurt timp dupa si am dat 160 la buget....
Morala? Astea sunt problemele adevarate. Mi-am dat seama ca problemele mele sunt acum cum sa-mi iau inca un apartament, cum sa fac sa-mi iau a doua masina, ce fac eu acum, sunt trist de mor, nu stiu daca am bani anul asta si de al doilea concediu. Numai intretinerea motanului poate ma costa pe luna 400 de lei. Asa ca azi mi-am luat o mare palma peste fata si fortat, o lectie de viata.
