si de incheiere, cand aveam cam 5 ani, in plin divort a parintilor, maica-mea de voie de nevoie, mai mult de nevoie ca o reclamase batranu ca-l impiedica sa ma vada, m-a adus de la cluj de langa bunici din curte, la bucuresti la etaju noua langa o pensionara, cam vaca proasta, care intr-o zi si-a adus aminte ca a uitat nu stiu ce, si a plecat 10-15min, inchizandu-ma in apartament, singur singurel, si fara sa zica ceva, ma rog ea sustine ca mi-ar fi zis, eu nu-mi aduc aminte, ideea e ca in momentul in care m-am trezit singur in apartamentu ala, care pe atuncea mi se parea imens, neluminat holu, etc, eu obisnuit cu complet altceva, m-am (cuvant urat) pe mine de frica, si am facut ce mi-a trecut prin cap > am sarit balconu la vecini, repet etaju 9, unde vecina, o tanti farmacista foarte draguta, care in ziua aia de altfel lucra de dupamiaza, mai avea putin si lesina cand m-a vazut, long story short > a aparut muma-mea de la servici, repejor as zice, am luat o bataie care poate fi descrisa cu "sora cu moartea", o tin minte si azi, si de atuncea o vreme foarte indelungata nu mi-a trebuit sa ma uit din casa pe balcon, darmite sa ies pe balcon ....
acuma pentru voi intrebare cine era de vina ? ala de o luat bataie ? alte vremuri alte posibilitati ce-i drept.
incetati sa dati vina pe oricine si pe orice pentru ca da mai bine si suna mai senzational, incetati cu acest mental caracteristic comunismului colectivizat in care e de vina oricine mai putin propria persoana, fiecare din noi suntem direct responsabili, poate nu singuri, dar cu certitudine purtam partea cea mai mare de vina, pentru rezultatele faptelor sau inactiunilor noastre.
multa bafta